Apărută în centrul realităţilor româneşti, impregnată de spiritul poporului şi mai ales de frumuseţile naturii ţării sale, pictura lui Ştefan Luchian, prin bogăţia conţinutului şi emoţionanta sa autenticitate, ne este oferită cu o mare generozitate şi expresivitate a limbajului artistic.
Preferinţa pictorului pentru simplitatea formelor limpezite de accesorii, pentru cromatica strălucitoare şi curată, demonstrează că Luchian a reuşit să-şi însuşească cele mai rodnice învăţăminte din arta populară românească. Cu acelaşi spirit de sinteză, cu aceeaşi reflecţie solară a culorilor, cu dragoste de om şi natură, pictura lui Luchian exteriorizează optimismul şi robusteţea poporului al cărui tâlcuitor a fost.